marți, 28 ianuarie 2014

Dreptate

Pentru că nu am mai pus de multă vreme o poezie...

Ne-aprindem ca un cărbune
În bătaia vântului
Iar căldura se opune
Răcelii abisului.
Apoi pipăim
Aripile fricii
Dansăm şi zâmbim
Precum licuricii.
Ca ei ne-învârtim
De jur împrejur,
Până ce găsim,
Din nou drumul bun.
Şi iar ne prăbuşim
În gol ne scufundăm
Plângem şi greşim,
De visuri ne-agăţăm.
Când cineva ne-întreabă:
,,Tu, dragă, ce-ai păţit?”
Dar tu fără de seamă:
,, Nu am păţit nimic!”
Continui să minţi...
C-actori suntem cu toţii,
Şi-n lacrimi fierbinţi

Pierim în faţa sorţii.

                Scriu din ratiunea mea,,

                                                           pentru inima ta!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu