Prima mea zi de liceu

Aşteptam cu nerăbdare ziua aceasta, deşi nu am vrut ca nimeni să vadă acea nerăbdare. Spuneam doar ,, Da, abia aştept prima zi de liceu” schiţând un zâmbet tern şi simplu, însă nimic mai mult, nimic mai puţin. Ce era în inima mea, mintea mea, sufletul meu as şi vrut să ştiu doar eu.

          După o noapte presărată cu întrebări, speranţe şi visuri, mă trezesc într-o dimineaţă ruptă doar pe jumătate de întuneric. O dimineaţă ce venise fără să respecte planul, prea repede pentru alarma ce o pusesem în seara precedentă. Deschid ochii sfioasă… dar mă prefac mai dorm, aşteptând ca alarma să declare că totul e perfect.

          E aproape timpul să plec şi aştept să treacă fiecare minut, fiecare secundă din drum.

          În sfârşit ajung la liceu unde o mare de copii, mai veseli sau nu prea, aşteaptă noul an şcolar.

          Mă bucur, pe lista de la intrare este scris numele meu, al colegilor mei, al dirigintei, al clasei şi al liceului…mă bucur că nu e un vis…mă bucur că nu visez.

          Îmi recunosc câţiva colegi, pe care i-am văzut pe facebook, însă mi-e teamă să-i abordez. Despre ce le-aş putea vorbi? Ce ar vrea ei să-mi spună? Ei ar vrea să mă cunoască pe mine? Prea multe întrebări, prea puţine răspunsuri.

          Ne este strigată clasă, iar doamna dirigintă vine zâmbind spre noi cu o privire blândă. Ne mai cunoaştem între noi şi pornim spre clasă.

          Băieţii se înţeleg foarte bine şi nu evită să facă glume de parcă ar fi crescut împreună. Recunosc şi eu am râs de câteva ori, însă nu am vrut să intervin în jocul lor. E mai spectaculos să fii un spectator decât să joci un rol neînţeles!

          Doamna diriginta e foarte drăguţă. Ne vorbeşte rar şi calm şi chiar glumeşte cu noi. I se citeşte bunătatea în ochi. ^_^

          Cat timp este plecată avem datoria de a ne aşeza în bănci în ordine alfabetică astfel cunoscându-ne şi mai bine.

          Mai cunosc câteva fete, drăguţe toate şi amuzante, dar totuşi nu pot aş vorbesc în voie, nu ştiu de ce, parcă nici nu aş fi eu. Sentimentul acesta trebuie să dispară!!! :))

          Abia aştept să cunosc toţi colegii (să le reţin numele mai ales, mi-a fost destul de greu, atât de mulţi necunoscuţi şi o singură eu…)

          Aşa a decurs prima mea zi de liceu... Sper că mâine să fie o zi la fel de frumoasă cu mai puţine emoţii!

                       Scriu din ratiunea mea,,

                                                           pentru inima ta!